Andrei Moroianu, fost olimpic internațional și cercetător de renume stabilit în Franța, a vorbit cu emoție despre prietenia care îl leagă, de aproape patru decenii, de Nicușor Dan, actualul președinte al României. Împreună din adolescență, cei doi au împărțit nu doar podiumuri la olimpiade, ci și momente de viață memorabile, construind o legătură trainică, născută din pasiunea comună pentru matematică și consolidată prin încredere, valori și respect reciproc.
Cei doi s-au cunoscut în 1987, în timpul pregătirilor pentru Olimpiada Internațională de Matematică, eveniment la care amândoi aveau să strălucească, obținând punctaj maxim. Încă de atunci, spune Andrei Moroianu, Nicușor Dan i-a lăsat o impresie puternică: „serios și muncitor, dar care știa și să se distreze, având multă imaginație. Și, evident, extrem de talentat la matematică”. O descriere care captează perfect personalitatea președintelui – un om riguros și pasionat, dar și viu, cu spirit și umor.
Astăzi director de cercetare la Centrul Național pentru Cercetare Științifică (CNRS) din Franța, Moroianu își amintește cu zâmbetul pe buze un episod inedit petrecut în 1988, în Craiova, în timpul unei noi pregătiri pentru olimpiadă. După o zi obișnuită la ștrand, cei doi s-au trezit în fața unei situații absurde: le fuseseră furate hainele.
„La întoarcere, eu mai aveam doar un pantalon scurt, iar Nicușor purta tricoul meu, care îi ajungea până aproape de genunchi”, povestește Moroianu. Îmbrăcați sumar, au atras atenția unui polițist care, în ciuda explicațiilor, nu i-a crezut și i-a amendat cu 150 de lei pe fiecare – toți banii lor de buzunar pentru întreaga lună. Însă Nicușor nu s-a lăsat doborât. A venit rapid cu o soluție ingenioasă: să strângă sticle goale de la colegi și să le ducă la centrele de reciclare, recuperând astfel întreaga sumă. „A fost ideea lui. Și a funcționat. Ne-am scos paguba, dar și amuzamentul colegilor.”
Această abilitate de a găsi soluții acolo unde alții văd doar probleme, dar și determinarea de a merge mai departe fără a dramatiza, îl caracterizează și astăzi pe Nicușor Dan, în viziunea prietenului său.
După perioada liceului, drumurile lor s-au reunit în Franța. Amândoi și-au continuat studiile în Paris, urmând doctorate la universități diferite. Nicușor Dan, spune Moroianu, nu a fost doar un student remarcabil, ci și un om activ în comunitatea românească din Cartierul Latin. Organiza seminarii filosofice, evenimente sociale și era, practic, sufletul colectivului.
Un proiect important i-a reunit mai târziu în România: fondarea Școlii Normale Superioare din București, o inițiativă inspirată de modelul francez care funcționează și astăzi, și care a oferit o alternativă serioasă tinerilor români pasionați de știință.
Între timp, prietenia lor a continuat discret, dar solid. Andrei Moroianu povestește că l-a revăzut pe Nicușor Dan în urmă cu câțiva ani, într-un moment în care actualul președinte îi cerea sfatul cu privire la fetița lui. „Căuta un medic bun. M-a impresionat câtă grijă și implicare avea. Se vedea că ar fi făcut orice pentru copilul lui.” Un gest firesc, poate, pentru un părinte, dar care dezvăluie o latură profund umană a unei figuri publice adesea percepută drept rigidă sau distantă.
Povestea relatată de Andrei Moroianu nu este doar o evocare a unei prietenii din adolescență, ci și o mărturie despre caracter, despre fidelitate față de valori și oameni, și despre modul în care oamenii de calitate se construiesc în timp, pas cu pas, din experiențe mari și mici.
Într-o lume politică în care adesea domină superficialitatea și pragmatismul de moment, mărturia lui Moroianu readuce în atenție un portret rar: acela al unui președinte care, dincolo de calculele puterii, rămâne un om cu rădăcini, cu prietenii adevărate și cu o viață trăită cu decență și implicare.