Curtea Constituțională a României a amânat din nou, pentru data de 20 octombrie, o decizie privind legea de reformare a pensiilor speciale pentru magistrați. Legea a fost contestată la CCR de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar de validarea ei depinde o tranșă importantă de bani din PNRR.
Proiectul de lege contestat prevede o creștere treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați până la 65 de ani, prag care ar urma să fie atins în anul 2035. De asemenea, cuantumul pensiei ar urma să fie plafonat la 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care legislația actuală permite o pensie de 80% din ultimul salariu brut. Premierul a avertizat recent că ar putea demisiona dacă această lege va fi respinsă de Curtea Constituțională.
În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii a acuzat, într-un comunicat de presă, liderii politici și campaniile mediatice pentru crearea unui „climat de ostilitate împotriva magistraților”. Potrivit CSM, aceste acțiuni „au urmărit discreditarea sistemului judiciar și culpabilizarea acestuia pentru situația economică și socială în care se află România”.
În prezent, pensia medie a magistraților depășește 25.000 de lei lunar, echivalentul a 5.000 de euro. Prin comparație, pensia medie din sistemul public este de 2.800 de lei, de aproape nouă ori mai mică.
Referitor la amenințarea premierului cu demisia, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat: „Nu sunt adeptul acestor tipuri de abordări. Am văzut în ultima vreme că şi premierul a lăsat-o mai moale cu chestia asta”.
La rândul său, senatorul PNL Daniel Fenechiu a estimat că, în cazul în care contestația va fi admisă, decizia CCR se va referi la aspecte punctuale. „În ipoteza în care va exista o soluție de admitere a sesizării ÎCCJ, cu siguranță ea va fi pe aspecte punctuale dacă va exista, adică pe măsurile tranzitorii sau pe cuantumul pensiei ca element de discriminare între cei care se pensionează peste 9 ani și cei peste 10 ani”, a afirmat Fenechiu.
În aceeași ședință, CCR a amânat și decizia privind legea care introduce noi măsuri fiscale pentru companiile din România. Judecătorii au validat, însă, alte două proiecte importante: reforma din sistemul de Sănătate și cea a companiilor de stat. Ambele legi fuseseră contestate de partidele AUR, POT și SOS România.
„Schimbările asigură o mai mare transparență, o eficientizare a modului în care e condus sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rafila, purtător de cuvânt al PSD, despre reforma din Sănătate.
Legea care modifică guvernanța corporativă a companiilor de stat va reduce cu o treime numărul membrilor din consiliile de administrație și va plafona indemnizațiile și sporurile acestora. Totodată, o persoană va putea face parte dintr-un singur consiliu de administrație, față de maximum două, cum este în prezent. Noile reguli nu vor afecta mandatele în curs, ci se vor aplica de la următoarea selecție a membrilor.