Într-o zi în care emoțiile au atins cote nebănuite, un discurs a reaprins dezbateri aprinse. Când un fost candidat la președinție și-a început intervenția evocând un vers extrem de simplu — „Și a plâns Iisus.” — toată lumea s-a întrebat ce anume avea să urmeze. Fiecare expresie rostită a fost încărcată de gravitate, iar ascultătorii au simțit că undeva, în spatele cuvintelor, se ascunde o poveste mai mare decât un simplu atașament emoțional.
În doar două minute, tonul s-a schimbat radical, iar publicul nu a mai știut ce să creadă. Au rostit fraze cu impact, precum „Nu vă temeți, nu mor caii când vor câinii.”, care au intensificat misterul. Critica s-a îndreptat către cei aflați la nivel înalt, iar furia s-a mixat cu o îndoială profundă despre soarta justiției și a țării. Nimeni nu se aștepta la intensitatea cu care urma să fie expuse responsabilitățile decidenților.
Adevăratele motive pentru acel discurs au ieșit la iveală abia marți, 21 octombrie, când Călin Georgescu a fost convocat la Judecătoria Sectorului 1 pentru a decide prelungirea controlului judiciar cu încă 60 de zile. Tot atunci avea de semnat și la secția de poliție din Buftea, conform procedurii impuse de măsura preventivă. Prezența sa, așteptată cu mare interes, a reaprins îngrijorări în rândul susținătorilor și al criticilor deopotrivă.
Primul dosar deschis împotriva lui Georgescu îl vizează pentru „promovare publică a cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, contra umanității și crime de război” și pentru „promovarea ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” în formă continuată. Procurorii de la Parchetul ÎCCJ au început urmărirea încă din vara anului 2020, iar trimiterea în judecată s-a materializat pe 2 iulie 2025 la Judecătoria Sectorului 1 București.
Separat, în septembrie 2025, a început și al doilea dosar, în care este acuzat de „complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale”, alături de Horațiu Potra și alții, într-un presupus plan de lovitură de stat. În ambele cazuri, măsura controlului judiciar îi impune restricții dure: nu poate părăsi țara fără aprobarea instanței și nu are voie să posteze conținut cu caracter extremist pe rețelele sociale.
Susținătorii săi s-au mobilizat deja pe grupurile de Telegram, plănuind să-l însoțească la Judecătoria Sectorului 1 și la secția de poliție din Buftea. Deși și-au dorit să închirieze un autocar, până la urmă au ales să vină cu mașinile personale pentru a evita orice semn aparent de organizare excesivă. Această mișcare spontană reflectă loialitatea lor, dar și interesul public pentru evoluția cazului.
În paralel, Călin Georgescu a depus o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii împotriva președintelui Nicușor Dan, acuzându-l de ingerință în actul de justiție și de presiuni publice asupra judecătorilor. El susține că declarațiile șefului statului despre rechizitoriul Parchetului General ar fi încălcat separația puterilor în stat și ar fi influențat percepția publică în proces.
„Este evident faptul că, prin prisma statutului de Președinte al României… domnul Nicușor Dan creează o presiune asupra magistraților judecători, inducându-se ideea unei vinovății anticipate, prin încălcarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la un proces echitabil. Or, în mod evident, vinovăția unei persoane poate fi stabilită doar de către o instanță judecătorească, printr-o hotărâre definitivă de condamnare.”