Într-o mișcare care a luat pe mulți prin surprindere, o figură politică de prim-plan a decis să-și lase țara în urmă în mijlocul unui val de nemulțumiri și proteste. Plecarea sa a fost anunțată în condiții misterioase, iar motivele reale au rămas ascunse pentru o vreme. Acum, după zile de speculații și zvonuri, adevărul iese la iveală și este mult mai complex decât se anticipa inițial.
Ceea ce a urmat a fost o serie de întâlniri discrete în capitolele europene, cu oameni influenți și cu acces la cele mai înalte niveluri de justiție continentală. Fiecare pas a fost calculat cu grijă, fiecare mișcare avea un scop bine definit. Dar ce anume se pregătea în spatele ușilor închise? Răspunsul vine acum, și este mai amplu decât oricine ar fi putut imagina.
Călin Georgescu a plecat din România pentru a contesta anularea alegerilor prezidențiale la instanțele europene, iar demersurile sale juridice sunt abia la început. Candidatul a călătorit în Germania și Franța pentru a se întâlni cu avocați internaționali de renume și pentru a iniția proceduri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Procesul se anunță lung și complicat, iar o rezolvare rapidă pare puțin probabilă în viitorul apropiat.
„Având în vedere justiția din România, sunt nevoit să discut la instanțele de cel mai înalt nivel din Europa. Am fost în Germania, am fost la Strasbourg, se fac demersuri speciale la CEDO”, a declarat Georgescu, conform Realitatea PLUS. El a subliniat că decizia Curții Constituționale și implicarea președintelui Klaus Iohannis în anularea alegerilor creează un precedent periculos la nivel mondial, dar a evidențiat și mobilizarea cetățenilor români ca exemplu pozitiv.
Georgescu a explicat că vede situația din două perspective. Pe de o parte, acțiunile autorităților românești reprezintă un precedent negativ care ar putea inspira alte state. Pe de altă parte, răspunsul poporului român demonstrează o solidaritate rară și o apărare fermă a principiilor. „Precedentul din România nu poate să fie privit doar în sens negativ, adică ce a făcut CCR și cetățeanul Klaus Iohannis. Creează un precedent la nivel mondial. Precedentul este și în sens pozitiv, în sensul în care ceea ce a făcut poporul român este unic”, a spus el.
Protestele recente au arătat clar poziția cetățenilor, iar mesajul lor a fost limpede și neechivoc. Georgescu a interpretat mobilizarea ca o demonstrație de putere civică și de principii neclintite. „Putem negocia orice, dar nu negociem principii”, a afirmat candidatul, subliniind că aceasta este poziția fermă a românilor în fața situației actuale.
Însă nu toți sunt optimiști cu privire la viteza procesului juridic. Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii și avocat, a explicat că plângerea depusă de Georgescu la CEDO pe 16 decembrie 2024 nu va fi rezolvată până la sfârșitul lunii ianuarie 2025, așa cum unii speculaseră. Procedurile CEDO sunt notoriu de complexe și necesită timp considerabil pentru a fi finalizate.
Neacșu a oferit exemplul cazului Laurei Codruța Kövesi ca ilustrare a duratei acestor procese. Acel caz a durat aproape doi ani de la depunere până la o decizie finală, iar situația lui Georgescu ar putea urma un parcurs similar sau chiar mai lung. Avocatul a avertizat că astfel de cazuri trebuie gestionate cu seriozitate și responsabilitate pentru a evita politizarea excesivă a sistemului de justiție.
Există, de asemenea, riscul ca susținătorii lui Georgescu să-și creeze așteptări nerealiste cu privire la calendarul procesului și la rezultatele posibile. Neacșu a subliniat importanța unei comunicări corecte și a unei înțelegeri realiste a ceea ce implică procedurile la nivel european, pentru a evita dezamăgiri și frustrări ulterioare în rândul celor care urmăresc cazul.