Când un nume revine brusc în atenția publică, de obicei există un motiv care nu se vede din prima. Daniela Georgescu, fosta soție a lui Călin Georgescu, a reapărut într-un context care ridică întrebări incomode și apasă exact pe un punct sensibil: ce se întâmplă când cineva decide să nu mai înghită în tăcere? Detaliile par banale la început, dar piesele se leagă rapid într-o direcție neașteptată, iar curiozitatea devine greu de ținut în frâu.
Călin Georgescu, cunoscut pentru prezența sa în politica românească și pentru candidatura la alegerile prezidențiale, credea poate că trecutul a rămas așezat. În spatele acestui nume, însă, există o istorie de familie și colaborări vechi, inclusiv faptul că el și Daniela au un fiu, Cosmin, născut în 1989, și că în 1996 au fost parteneri într-un proiect numit Asociația Delta Dunării. Doar că acum, un alt capitol se deschide, iar urmarea poate surprinde pe oricine.
Miza reală nu este divorțul și nici vechile legături de afaceri, ci o luptă în instanță care poate crea precedent. Daniela Georgescu, fost șef de serviciu într-o companie de stat din zona infrastructurii rutiere, a chemat în judecată CNAIR, instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Ea susține că sănătatea i-a fost afectată de expunerea la radiații/câmpuri electromagnetice la locul de muncă și cere despăgubiri, dar și verificări tehnice care să arate exact ce se întâmpla în clădire. Iar de aici începe adevărata tensiune.
Firul, spun documentele prezentate în contextul procesului, duce înapoi până în 2009, când Daniela s-a angajat la ceea ce era atunci CNADNR, structură care ulterior a ajuns să fie asociată cu CNAIR și CNIR. Ani la rând ar fi lucrat fără să bănuiască un pericol invizibil, în timp ce rutina de birou părea complet normală. Abia mai târziu, susține ea, au apărut indicii care au schimbat totul. Iar ceea ce nu poți vedea e, uneori, cel mai greu de combătut.
Procesul a fost deschis în 2022, iar Daniela nu este singură: alături de alți colegi, a cerut instanței probe și o expertiză tehnică de protecția muncii. Ideea este simplă, dar explozivă: măsurători clare, făcute după norme, care să arate dacă în spațiile de lucru existau depășiri ale limitelor admise și care era sursa lor. Nu e vorba doar de o acuzație generală, ci de cifre, rapoarte și responsabilități. Iar când intră în joc măsurătorile, nu mai e loc de interpretări ușoare.
CNAIR a contestat însă felul în care s-a discutat despre măsurătorile existente, prin reprezentarea juridică, și a cerut o verificare suplimentară, argumentând că astfel de evaluări trebuie făcute periodic de angajator conform legii. În același timp, în apărare s-a ridicat o problemă esențială: compania spune că nu ar fi fost informată corect și că măsurătorile invocate ar fi fost făcute de sindicat, nu pe echipamentele oficiale ale instituției. În acest punct, disputa nu mai e doar despre sănătate, ci și despre proceduri și validare. Și exact aici se rupe filmul.
Instanța a decis că expertiza trebuie să urmeze strict normele legale, tocmai pentru a clarifica două lucruri: dacă limitele de siguranță au fost depășite și de unde venea, concret, expunerea. Avocații reclamanților au cerut măsurători pe mai multe etaje ale clădirii, pentru a obține o imagine reală, nu una fragmentată. Dacă rezultatele confirmă depășiri, se deschide drumul spre stabilirea răspunderii și a eventualelor daune. Iar asta poate schimba complet cursul cazului.
Pentru a evita orice îndoială, instanța, cu acordul ambelor părți, urmează să ceară Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA un punct de vedere privind obiectivele raportului de expertiză. Nu se cere un raport complet de la început, ci o evaluare în logica articolului 330 alin. 3 din Codul de procedură civilă, inclusiv dacă institutul acceptă lucrarea și la ce cost. Când intră un institut specializat, jocul se ridică la alt nivel.
În dosar a apărut și o discuție practică, dar care spune mult despre amploare. Avocatul reclamanților a arătat că, împreună cu reprezentanții CNAIR, a fost întocmită o listă cu posturile ocupate de salariați de-a lungul timpului. CNAIR a spus că nu poate acoperi o evaluare pentru 60 de posturi, cost estimat la peste 40.000 de lei, așa că s-a cerut o variantă mai concentrată: măsurători pe etaje, în șase camere indicate pentru expertizare. Iar selecția acestor spații devine, brusc, decisivă.
Dacă expertiza va confirma depășiri ale câmpului electromagnetic, raportul poate fi completat cu date suplimentare pentru a contura amploarea exactă a efectelor și pentru a decide dacă sunt necesare investigații și în alte încăperi. Deocamdată, măsurătorile ar urma să se facă doar în camerele stabilite inițial, însă scenariul se poate extinde. Instanța a acceptat ca expertiza să fie realizată de ICPE-CA, iar următorul termen este 5 februarie 2025, când se va analiza documentul tehnic. Iar atunci se poate schimba tot.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.