Senatul României a aprobat, în ședința din 5 februarie 2026, proiectul de lege prin care statul își asumă plata unei datorii vechi de peste trei decenii către Statele Unite ale Americii. Bilanțul votului a indicat 103 pentru, 1 împotrivă și 6 abțineri, configurând o susținere politică consistentă pentru stingerea obligației financiare.
Inițiativa legislativă autorizează plata integrală a sumelor rezultate dintr-un împrumut acordat României la începutul anilor ’90, prin Departamentul Agriculturii al SUA și Commodity Credit Corporation (CCC). Măsura este argumentată prin nevoia de a respecta angajamentele internaționale, de a evita penalități suplimentare și de a păstra relații economice și diplomatice stabile cu Washingtonul.
Ce prevede proiectul adoptat
Textul stabilește că statul român va achita suma de 6.793.115,54 de dolari, reprezentând nivelul datoriei la data de 30 iunie 2025, aferent creditului contractat în baza Legii Publice americane nr. 480/1992. La această valoare se adaugă penalitățile acumulate până la stingerea completă, precum și cheltuielile de transfer bancar.
Resursele pentru plată vor proveni din bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, cu alocare specifică pentru anul 2026. Potrivit proiectului, această soluție bugetară a fost gândită astfel încât să nu afecteze programele economice în derulare.
Pe traseul legislativ, Senatul a acționat ca primă Cameră sesizată, în timp ce Camera Deputaților are rolul de for decizional, urmând să se pronunțe asupra formei finale a actului normativ.
Cum a apărut datoria și cine a rămas restant
Împrumutul datează din 1992 și a fost gândit pe o perioadă de 30 de ani pentru a sprijini industria textilă românească în etapa de tranziție economică. Fondurile au finanțat achiziția de materii prime, iar derularea operațiunilor s-a realizat prin mai mulți operatori economici desemnați la acea vreme.
De-a lungul timpului, o parte dintre acești operatori au intrat în faliment sau au fost radiați, ceea ce a îngreunat recuperarea sumelor. Printre societățile cu obligații rămase și ulterior radiate se numără: SC Textilcotton SA, SC Impex Overseas Corp SRL și SC Tuvic Impex SRL. În aceste condiții, plata integrală a rămas o responsabilitate pe care statul și-o asumă pentru a închide un dosar financiar întins pe parcursul mai multor guvernări.
Documentul precizează că, odată finalizate procedurile legislative și inițiate operațiunile de plată, datoria va fi stinsă prin transferurile asumate. Până la achitarea completă, suma datorată va continua să fie actualizată cu penalități și cu costuri bancare, în conformitate cu regulile aplicabile.
„un pas necesar pentru credibilitatea României ca partener economic internațional.”
Așa caracteriza, în decembrie 2025, Radu Miruță — la acel moment ministru al Economiei — demersul de stingere a datoriei către SUA.
Pe partea administrativă, responsabilitatea pentru efectuarea efectivă a plăților revine Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, care va opera transferurile după promulgarea legii și după îndeplinirea procedurilor tehnice cu instituțiile americane implicate, inclusiv CCC. Autoritățile subliniază că menținerea unei relații predictibile cu creditorul este esențială pentru statutul de partener credibil pe piețele internaționale.
La data adoptării în Senat — 5 februarie 2026 — proiectul așteaptă dezbaterea și votul din Camera Deputaților, urmate de trimiterea spre promulgare. Ulterior, ministerul de linie va putea iniția plățile în vederea stingerii restanței și a accesoriilor aferente.