România își achită datoria istorică către SUA: Senatul a votat plata unui împrumut din 1992 pentru industria textilă
Senatul României a făcut un pas decisiv pentru clarificarea poziției financiare externe a țării, adoptând un proiect de lege ce vizează stingerea unei datorii care datează de peste trei decenii. Decizia, luată cu o majoritate covârșitoare de 103 voturi „pentru”, are ca scop onorarea unui angajament asumat față de Statele Unite ale Americii în primii ani de după Revoluție.
1. Ce a decis Senatul: O obligație de peste 6,7 milioane de dolari
Actul normativ stabilește plata integrală a unei datorii rezultate dintr-un împrumut acordat prin Departamentul Agriculturii al SUA și Commodity Credit Corporation (CCC). La data de 30 iunie 2025, suma restantă se ridica la 6.793.115,54 de dolari.
Pe lângă suma de bază, statul român urmează să achite:
- Penalitățile acumulate până la momentul plății efective.
- Costurile transferurilor bancare necesare pentru stingerea creanței.
- Actualizările sumei, conform regulilor financiare prevăzute în contractul original.
2. Istoricul datoriei: Sprijin pentru industria textilă în 1992
Originea acestei obligații financiare se află în anul 1992, când România, aflată în plină tranziție economică, a contractat un credit pe 30 de ani în baza Legii Publice americane nr. 480. Fondurile au fost destinate achiziției de materii prime pentru industria textilă românească, o ramură industrială strategică la acea vreme.
Implementarea creditului s-a realizat prin cinci operatori economici. În timp, recuperarea banilor de la aceștia a devenit imposibilă, deoarece firmele respective au intrat în faliment sau au fost radiate. Printre societățile menționate cu datorii restante se numără:
- SC Textilcotton SA
- SC Impex Overseas Corp SRL
- SC Tuvic Impex SRL
3. Impactul bugetar și diplomatic în 2026
Plata va fi asigurată din bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, cu o alocare specifică planificată pentru anul 2026. Autoritățile dau asigurări că această soluție nu va afecta programele economice curente.
Din punct de vedere diplomatic, demersul este considerat esențial pentru menținerea relațiilor bilaterale solide dintre București și Washington. Fostul ministru al Economiei, Radu Miruță, descria acest proiect în decembrie 2025 ca fiind „un pas necesar pentru credibilitatea României ca partener economic internațional”.
4. Ce urmează în procesul legislativ
Deși Senatul a oferit un semnal politic puternic, procesul legislativ nu este încă finalizat. Proiectul de lege urmează acum traseul către:
- Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
- Promulgarea de către Președinte, după votul final din Camera Deputaților.
- Operaționalizarea plăților, odată ce legea intră în vigoare și bugetul pe 2026 este aprobat.
Prin această măsură, statul român dorește să evite acumularea de noi penalități și să închidă definitiv un dosar financiar care a traversat numeroase guverne, de la începutul anilor ’90 și până astăzi.