George Simion cere anularea alegerilor prezidențiale. CCR decide în zilele următoare soarta sesizării
Alegerile prezidențiale din România continuă să stârnească controverse, chiar și după finalizarea oficială a turului al doilea. Marți, Curtea Constituțională a României (CCR) a înregistrat o sesizare oficială din partea liderului AUR, George Simion, prin care se solicită anularea scrutinului. Plenul CCR urmează să se întrunească joi pentru a valida rezultatele finale ale alegerilor, dar sesizarea lui Simion ar putea complica lucrurile.
Acuzații grave privind „turismul electoral” și implicarea unor state străine
George Simion susține că procesul electoral ar fi fost grav viciat. Într-o declarație tranșantă, acesta a acuzat că în Republica Moldova s-ar fi cheltuit aproximativ 100 de milioane de euro pentru cumpărarea voturilor și organizarea turismului electoral. Potrivit liderului AUR, aceste fonduri ar fi fost folosite pentru influențarea voinței alegătorilor români din afara granițelor.
„100 de milioane de euro a fost bugetul alocat în Republica Moldova, numai pentru turism electoral și pentru cumpărarea voinței românilor basarabeni. Au fost folosite resurse administrative ale unui alt stat pentru a anula alegerile din România”, a declarat George Simion.
Mai mult, liderul AUR susține că în turul al doilea al alegerilor, desfășurat pe 18 mai, ar fi votat inclusiv persoane decedate, iar numărul total al alegătorilor ar fi fost, în opinia sa, imposibil de justificat logic. Acesta a pus sub semnul întrebării cifra de peste 11,5 milioane de votanți.
Acuzații la adresa Franței și implicarea platformei Telegram
Simion a extins seria acuzațiilor și asupra statului francez, spunând că observatori internaționali ar fi remarcat ingerințe din partea autorităților din Paris. Acuzațiile au vizat și modul în care rețelele sociale ar fi fost manipulate în timpul campaniei, cu scopul de a cenzura mesajele AUR și ale liderului său.
Un element inedit în această ecuație este implicarea fondatorului platformei Telegram, Pavel Durov. Simion a cerut oficial audierea acestuia, sugerând că platforma ar fi fost ținta unor intervenții externe. În replică, Durov a transmis un mesaj de susținere, afirmând că este gata să depună mărturie în fața autorităților române.
„Sunt gata să vin și să depun mărturie dacă asta ajută democrația românească”, a scris Durov într-o postare publică.
Fondatorul Telegram a oferit și detalii despre o întâlnire cu serviciile franceze de informații, susținând că acestea nu au discutat despre teme de securitate, așa cum se comunicase oficial, ci despre influența geopolitică în regiune: România, Moldova și Ucraina.
Simion promite acțiuni în plan intern și internațional
În fața acuzațiilor lansate și a reacțiilor stârnite, liderul AUR a declarat că nu se va opri doar la sesizarea CCR, ci va merge mai departe, inclusiv în plan internațional, pentru a cere anularea alegerilor.
„Vom acționa pe căile legale și intern și internațional. Cerem anularea alegerilor pentru motivele pe care chiar CCR le-a invocat în decizia din decembrie 2024”, a afirmat Simion.
Acesta a reluat ideea că algoritmii rețelelor sociale ar fi fost manipulați pentru a influența percepțiile electorale ale românilor, un aspect pe care l-a calificat drept o formă modernă de cenzură.
CCR, între presiunea politică și limitele legii
Fostul judecător al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a intervenit în acest context, explicând care sunt condițiile legale pentru ca o contestație de acest tip să fie admisă. Potrivit acestuia, o astfel de cerere trebuie să demonstreze că votul a fost alterat într-atât încât să fi schimbat ordinea finală a candidaților.
„Contestația trebuie să dovedească că rezultatul a fost viciat în așa măsură încât ordinea candidaților s-a schimbat. Toate probele aduse trebuie verificate. Au mai fost cazuri în care s-a vorbit despre camioane de documente și s-a venit cu un singur dosar”, a precizat Zegrean.
Acesta a mai subliniat că, deși sesizările de acest tip sunt permise, ele sunt rareori susținute cu probe concludente. În lipsa acestora, contestațiile au fost respinse rapid. Tot el a atras atenția că validarea rezultatelor ar putea fi întârziată doar în situații excepționale, cum ar fi o eventuală renumărare a voturilor din întreaga țară – proces complex și de durată.
Ce urmează?
Curtea Constituțională urmează să se pronunțe în zilele următoare dacă va admite în analiză contestația formulată de George Simion sau dacă o va respinge ca neîntemeiată. Indiferent de verdict, cazul tensionează scena politică și riscă să alimenteze suspiciuni legate de integritatea procesului electoral într-o perioadă deja fragilă pentru încrederea publicului în instituțiile statului.
Totodată, este de așteptat ca decizia CCR să aibă ecouri internaționale, mai ales în contextul acuzațiilor de ingerință externă și manipulare digitală. România intră astfel într-o etapă în care transparența, probele și rigoarea juridică vor cântări decisiv.