Curtea Constituțională, în centrul unei bătălii politice cu miză uriașă. Nicușor Dan are o listă scurtă, partidele negociază la limită
La mijlocul lunii iunie, trei dintre cele mai importante scaune din Curtea Constituțională a României (CCR) vor deveni vacante. Într-un moment politic tensionat, în care echilibrul puterilor în stat depinde de fiecare decizie luată la vârf, numirea noilor judecători a declanșat o adevărată cursă contra cronometru.
Pe acest fundal, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că are deja „o listă scurtă” de candidați pentru locul care îi revine prin prerogativele constituționale. Însă pentru celelalte două posturi, care trebuie validate de Camera Deputaților și Senat, negocierile politice sunt intense, uneori la limită.
Nicușor Dan, între discreție și strategie
Chiar dacă în spațiul public se vehiculează nume sonore, precum fostul magistrat Cristi Dănileț, președintele a evitat până acum să confirme vreo variantă. Surse din apropierea Administrației Prezidențiale spun însă că Dan este atent la toate mutările din Parlament, preferând să nu se grăbească și să-și păstreze libertatea de a decide în ultimul moment.
Este, spun analiștii, o tactică prin care președintele încearcă să nu tensioneze și mai tare relațiile dintre Cotroceni și coaliția de guvernare, mai ales că rezultatul acestor numiri va influența direct funcționarea CCR pentru următorul deceniu.
Parlamentul, prins în calcule politice
Pentru cele două locuri decise de Legislativ, lucrurile sunt cu mult mai complicate. Potrivit surselor politice, se discută ca un post să revină UDMR, în timp ce celălalt este disputat între PSD și PNL. Fiecare partid vrea să aibă un cuvânt de spus, iar asta complică negocierile. Mai ales că timpul presează: pe 13 iunie expiră mandatele actualilor judecători, inclusiv cel al președintelui Marian Enache.
În culise se vorbește despre organizarea unei ședințe fulger în Parlament, în cadrul căreia comisiile juridice să audieze candidații propuși, iar votul în plen să fie dat rapid. Dar pentru ca acest plan să meargă, e nevoie de consens politic – lucru tot mai greu de obținut în actualul climat parlamentar.
Salarii astronomice și beneficii uriașe
Miza acestor numiri nu este doar una simbolică sau politică. Funcția de judecător constituțional aduce și beneficii materiale greu de ignorat. Marian Enache, actualul președinte al CCR, a încasat în 2023 peste 100.000 de lei pe lună. În total, salariul său anual a fost de aproape jumătate de milion de lei, la care s-au adăugat pensii speciale de peste 670.000 de lei și o indemnizație de limită de vârstă de aproape 83.000 de lei.
Soția sa, profesoară universitară și medic primar, a avut și ea un venit consistent, de aproximativ 320.000 de lei într-un singur an. Însă, în urma unei decizii controversate a CCR, aceste informații nu vor mai fi publice în viitor, pentru că declarațiile de avere ale soților demnitarilor au fost secretizate.
Tensiuni și scenarii multiple
Toate aceste date amplifică suspiciunile și controversa. Cine va ajunge în CCR? Ce influență vor avea noii judecători în deciziile majore ale țării? Ce echilibru se va păstra – sau se va rupe – între instituțiile fundamentale ale statului?
Un lucru este sigur: orice pas greșit acum ar putea avea consecințe pe termen lung. Curtea Constituțională nu este doar un bastion juridic, ci și un arbitru politic în momentele de criză. Iar într-un context în care România traversează provocări multiple – economice, sociale, instituționale – credibilitatea CCR devine esențială.
Ce urmează?
Până la mijlocul lunii iunie, România va asista la o adevărată luptă pentru influență. Dincolo de nume și apartenențe politice, ceea ce va conta cu adevărat va fi transparența procesului și competența celor aleși. Pentru că, în cele din urmă, justiția constituțională nu trebuie să fie o miză partinică, ci un garant al democrației.