Trump pune sub semnul întrebării viitorul NATO în Europa: America se retrage treptat din exercițiile militare
Statele Unite ale Americii dau un nou semnal de distanțare față de angajamentele asumate în cadrul NATO, iar Donald Trump, fostul și posibil viitor președinte, nu mai face niciun efort să ascundă intențiile. Potrivit presei din Suedia, în special publicația Expressen, Washingtonul ar fi transmis deja aliaților europeni că, începând cu anul 2026, trupele americane nu vor mai participa la exerciții militare în Europa, cu excepția celor deja planificate pentru 2025.
O decizie cu implicații serioase pentru securitatea europeană
Această schimbare de direcție lovește direct în ideea de solidaritate colectivă, atât de importantă pentru alianța nord-atlantică. Mai multe exerciții militare comune – inclusiv unele ce urmau să aibă loc în Suedia – sunt acum puse sub semnul întrebării. Cu alte cuvinte, prezența fizică a soldaților americani pe continentul european ar putea deveni tot mai rară, un scenariu care până recent părea de neconceput.
Retorica lui Trump: „Dacă nu plătesc, nu îi apăr”
Donald Trump nu s-a sfiit niciodată să spună lucrurilor pe nume, în stilul său caracteristic. El a reiterat recent ideea că Statele Unite nu ar trebui să continue să „protejeze gratis” aliații din Europa, mai ales pe cei care, în opinia sa, nu contribuie suficient la bugetul militar propriu.
„Țările NATO trebuie să plătească mai mult. Nu sunt sigur că, dacă noi am avea o problemă, Franța sau altele ar veni să ne ajute. Dacă nu plătesc, nu îi apăr”, a declarat Trump, potrivit AFP.
Fostul lider de la Casa Albă a sugerat chiar că pragul actual, de 2% din PIB alocat pentru apărare de către statele membre, este insuficient. El a propus ca fiecare țară din NATO să investească cel puțin 5% din PIB, un obiectiv greu de atins pentru majoritatea țărilor europene.
Europa reacționează: „Reînarmarea continentului”
În fața acestor incertitudini, liderii Uniunii Europene au decis să își ia măsuri de precauție. La summitul de la Bruxelles, s-a aprobat un plan ambițios numit „Reînarmarea Europei”, care vizează mobilizarea unui buget colosal – aproximativ 800 de miliarde de euro. Din această sumă, 150 de miliarde vor fi puse la dispoziție sub formă de împrumuturi, cu scopul de a dezvolta capacitățile de apărare ale continentului.
Este, fără îndoială, un pas major spre o mai mare autonomie militară a Europei, dar vine într-un moment de maximă fragilitate și incertitudine globală.
Țările din Est, cele mai vulnerabile în fața retragerii americane
Pentru statele din flancul estic al NATO – cum sunt România, Polonia sau țările baltice – această decizie este deosebit de îngrijorătoare. Prezența trupelor americane în aceste regiuni a fost considerată, ani la rând, un garant al păcii și un mesaj clar pentru orice potențial agresor: „NATO este aici, unit și pregătit”.
Reducerea prezenței americane ar putea alimenta temeri justificate privind securitatea frontierelor, mai ales în contextul tensiunilor persistente din apropierea Ucrainei.
O mișcare cu bătaie lungă, posibil electorală
Trump a făcut din această poziție un punct central al discursului său politic. În contextul în care se pregătește pentru o nouă candidatură la președinția SUA, mesajul „America First” capătă din nou greutate. El mizează pe o retorică naționalistă, promițând că banii americanilor vor rămâne acasă și nu vor mai fi „risipiți” în alianțe care, în opinia sa, aduc mai puține beneficii decât costuri.
NATO, între trecut și viitor
Alianța Nord-Atlantică trece, fără îndoială, printr-o perioadă de reevaluare profundă. De la certitudinea solidarității, se trece acum la incertitudinea intereselor divergente. Viitorul colaborării dintre SUA și Europa se va decide nu doar la urne, ci și în sălile de negocieri politice și strategice din următorii ani.
Indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, este clar că Europa trebuie să se pregătească pentru scenariul în care va trebui să conteze mai puțin pe sprijinul necondiționat al Americii. Până atunci, rămâne de văzut cât de profunde vor fi schimbările și ce impact vor avea asupra echilibrului de securitate mondial.