Două cereri de pensionare depuse la scurt timp după numirea în cea mai puternică instituție juridică din România ridică o întrebare la care mulți români se temeau deja de răspuns: cum poate Curtea Constituțională să judece tăierea pensiilor speciale când majoritatea membrilor ei beneficiază chiar de aceste privilegii? Situația pare desprinsă dintr-un manual de conflict de interese, dar este realitatea în care se iau deciziile care pot schimba economia și sistemul de pensii al țării.
Mulți români nu știu acest detaliu
Imediat după ce au fost numiți, președinta CCR, Simina Tănăsescu, și judecătorul Csaba Asztalos au depus cereri de pensionare. Practic, au dorit accesarea pensiei speciale în același timp cu salariul de judecător constituțional. O combinație care generează venituri considerabile, într-o perioadă în care Guvernul vorbește despre impozite, economii la buget și reforma pensiilor. La CCR se ajunge astfel la o majoritate clară: șase judecători cu pensii speciale și doar trei fără.
Aici se ascunde adevărata problemă
Aceeași instituție trebuie să analizeze constituționalitatea legii care vizează tăierea pensiilor speciale. Verdictul? Greu de crezut că va fi unul favorabil reformei, având în vedere că impactează direct buzunarul celor care îl dau. În plus, alți membri ai Curții – Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan sau Bogdan Licu – sunt deja pensionari speciali cu leafă la stat. Sistemul funcționează impecabil pentru ei, nu și pentru restul contribuabililor care privesc facturile, creditele și prețurile crescând.
Un gest aparent banal care schimbă totul
Csaba Asztalos și-a depus cererea de pensionare imediat după jurământ. A afirmat „procedural corect”, dar efectul este unul politic și economic uriaș. În fond, orice lege privind finanțele statului – fie că vorbim de pensii, salarii, impozite sau investiții – trece inevitabil prin filtrul unei instituții unde privilegiile sunt norma, nu excepția.
Ce nu ți se spune niciodată despre mizele din spatele acestor decizii
Simina Tănăsescu, cu un CV impresionant și o carieră academică impecabilă, conduce în prezent o instituție care va decide soarta unei reforme pe care Guvernul o prezintă drept esențială pentru echilibrul economiei. Înalta Curte a sesizat CCR exact pe tema creșterii vârstei de pensionare și a limitării accesului la pensiile speciale. Iar răspunsul CCR poate influența nu doar finanțele publice, ci și direcția întregii clase politice.
Rămâne de văzut ce va decide Curtea în următoarele săptămâni, însă contextul nu inspiră încredere. Urmează o perioadă în care presiunea publică și argumentele economice se vor ciocni cu interesele personale ale celor care au ultimul cuvânt.