Mai multe cazuri de crimă și de violență deosebit de gravă au șocat opinia publică din țară încă de la începutul anului. Potrivit consensului academic, măsurile de austeritate impuse de guverne duc, adesea, la agravarea criminalității. Cercetătoarea Ionela Băluță, profesoară universitară și coordonatoarea programului de master „Politicile egalității de șanse” din cadrul Universității din București, susține într-o intervenție pentru Ziare.com că valul în creștere de criminalitate și din țara noastră este în strânsă legătură cu măsurile economice promovate de guvernul Ilie Bolojan.
Doar în ultimele zile, un băiat în vârstă de numai 13 ani și-a ucis un prieten, împreună cu alți adolescenți în vârstă de 15 ani. Crima a atras atenția nu doar prin vârsta mică a celor implicați, ci mai ales prin cruzimea actului. Aceștia au chemat victima acasă, au lovit-o mortal, apoi au încercat să îi dea foc trupului, ca, în cele din urmă, să-l îngroape pe prietenul lor în curte.
Crimele planificate cu cruzime au continuat. Tot zilele trecute, un bărbat din județul Iași și-a ucis mama, apoi a încercat să întrețină relații sexuale cu trupul acesteia. De asemenea, un bărbat din Capitală, pompier militar, a fost arestat preventiv sub acuzația de violență domestică, după ce și-ar fi bătut îngrozitor soția și ar fi stropit-o cu benzină, sub amenințarea că o va incendia.
Există dovezi academice consistente că măsurile de austeritate — în special tăierile de beneficii sociale și reducerea resurselor locale — au fost urmate de creșteri ale criminalității în zonele cele mai afectate. Un studiu detaliat asupra tăierilor din sistemul de asistență socială din Marea Britanie arată că zonele expuse mai puternic la tăieri au înregistrat creșteri semnificative ale criminalității, cu o concentrare a creșterilor în regiunile deja vulnerabile sărăciei, iar efectele au vizat în special criminalitatea violentă.
Cercetările arată multiple motive ale efectelor pe care austeritatea le are în agravarea criminalității. Reducerea veniturilor și a serviciilor sociale crește stresul financiar și oportunitățile pentru infracțiuni economice, iar concedierile bugetarilor scad capacitatea statului de descurajare a violenței.
Mediul academic a ajuns la un consens în privința relației dintre agravarea sărăciei și creșterea criminalității, în special după ce mai multe analize riguroase indică faptul că plățile necondiționate către gospodăriile sărace pot reduce drastic criminalitatea. Analiza datelor din experimentul canadian „Mincome” (anii 1970) a arătat o scădere semnificativă a criminalității totale (violentă și nonviolentă) după introducerea venitului minim garantat. În cadrul experimentului, criminalitatea violentă a scăzut cu între 37% și 44%.
Potrivit cercetătoarei Ionela Băluță, Guvernul nu a luat cu adevărat în calcul aceste costuri în cadrul trasării politicilor de austeritate, iar numărul de crime violente va crește vertiginos în continuare.
„Sigur că există foarte multe cercetări care arată că, în context de sărăcie, se agravează toate tipurile de violență, mai ales violența intrafamilială, pentru că apar tensiuni. Relațiile dintre soți, dintre copii și părinți sunt întotdeauna traversate și de nevoi economice. Iar, suprapus pe asta, mai intervine și o cultură a toleranței față de violență și o cultură în care, din cauza rețelelor online, formele de violență sunt normalizate. Conflictele declanșate pe fundalul sărăciei, agravate de precaritate, devin, evident, mai frecvente și ies mai mult la suprafață.
Pe urmă, toată partea aceasta legată de precaritate, tăieri bugetare și reducerea personalului afectează și serviciile de suport, care oricum erau foarte limitate în România: de la posibilități de ajutor financiar și materiale pentru familiile sărace sau cu probleme, până la finanțarea școlilor — mai ales în cazul copiilor de vârstă mică — formarea personalului, formarea consilierilor, dezvoltarea serviciilor de asistență pentru copii. Cazul băiatului de 13 ani care și-a ucis prietenul este oglinda consecințelor sistemului neoliberal și austerității promovate de Ilie Bolojan. Vorbim despre o familie în care părinților le era imposibil să-i ofere sprijin în procesul lui de dezvoltare, pentru că mama lucra în ture de noapte, iar tatăl era plecat la muncă, în străinătate. Părinții au fost nevoiți, din cauza sistemului economic, să lipsească constant din viața copilului ca familia să poată supraviețui”, a transmis aceasta.
Întrebată ce pare că înțelege Guvernul României din toate evenimentele din ultima vreme, cercetătoarea a răspuns:
„Nu înțelege nimic. Are o perspectivă neoliberală care, din păcate, vede doar cifrele macroeconomice. Paradigma aceasta pune accent pe profit și pe creștere, dar trebuie să ne întrebăm: profit pentru cine? Doar pentru a mări averea unui număr mic de ultra-bogați? Dezvoltarea economică ar trebui să se reverse și să se regăsească, într-o măsură rezonabilă, în societate. Până la urmă, nu asta e ideea de bază, că dacă bogații devin mai bogați, atunci și traiul celor mai săraci crește? Unde vedem creșterea asta? Când oamenii au o minimă siguranță a zilei de mâine, pot să-și facă planuri, să contribuie la viața comunității; când nu au, nu pot plăti facturi sau nu au ce pune pe masă, totul se prăbușește. Politicienii par să nu înțeleagă asta.
La noi, întreaga rețea de servicii sociale — de la DGASPC-uri, la servicii pentru persoanele foarte sărace, la cele pentru persoanele cu dizabilități — este subfinanțată; tăierile amenință practic accesul la servicii esențiale. Și, în același timp, rămânem la cheremul unor modele, de exemplu din internet și din social media, care sunt complet nereglementate și nesupravegheate. În tot acest context, evenimentele din ultimele zile nu pot reprezenta decât începutul”.