Laura Codruța Kovesi a lansat critici apăsate la adresa președintelui Nicușor Dan, într-un interviu recent în care tonul a oscilat între ironie și fermitate. Declarațiile sale vin după ce șeful statului a sugerat că, în perioada în care ea conducea DNA și Parchetul General, ar fi existat abuzuri.
Mesajul transmis de Kovesi a inclus și urarea, devenită laitmotiv al reacției publice, „mult somn”, cu trimitere directă la starea de vigilență necesară în gestionarea temelor de justiție.
Kovesi a criticat modul în care sunt organizate numirile în marile parchete, susținând că procurori cu rezultate au fost descurajați să candideze după ce, atât în campanie, cât și ulterior, s-a vorbit despre negocierea politică a acestor poziții. În acest context, fosta șefă a DNA a combinat observații tehnice cu pasaje tăioase, pentru a sugera că așteptările publice privind integritatea sistemului sunt departe de a fi îndeplinite.
„Faptul că ai obținut un scor bun la olimpiade internaționale de matematică nu te califică să faci astfel de afirmații. Cu siguranță funcția de președinte al României este una dificilă, stresantă, obositoare. Îi doresc președintelui mult somn, un somn bun. Țara are nevoie de el să revină în formă bună.”
Intervenția este printre cele mai dure poziționări publice ale Laurei Codruța Kovesi la adresa unui președinte în exercițiu și survine într-un moment în care relația dintre Palatul Cotroceni și zona judiciară pare tensionată. În plan instituțional, observațiile sale ating un punct nevralgic: așteptarea ca selecțiile pentru funcții-cheie să fie credibile, competitive și transparente, nu rezultatul unor aranjamente partizane.
Declarațiile lui Nicușor Dan despre presupuse abuzuri
La mijlocul lunii aprilie, președintele Nicușor Dan a afirmat public că are suspiciuni privind existența unor abuzuri în perioada în care Kovesi a condus DNA și Parchetul General. Această poziționare a alimentat dezbaterea, atât în mediul juridic, cât și în rândul opiniei publice, asupra felului în care sunt evaluate episoadele-cheie din lupta anticorupție.
„Cred că au fost făcute abuzuri în mandatul doamnei Kovesi. Dacă tot se fac afirmațiile astea foarte grave, că s-a folosit sistemul de justiție pentru a elimina oameni politic, aș înclina să cred că s-au făcut abuzuri”.
Reacțiile au fost imediate, iar schimbul de replici a pus reflectorul pe standardele de argumentare în spațiul public: acuzațiile grave cer probe solide, iar intervențiile la vârf pot descuraja sau, dimpotrivă, pot încuraja profesioniștii să se implice în competițiile pentru funcțiile de conducere din Ministerul Public.
Kovesi respinge intrarea în politică și avertizează asupra evaziunii
Întrebată despre eventuale planuri politice, șefa Parchetului European a negat fără echivoc. Formula folosită a fost tranșantă, cu accent pe distanța pe care își propune să o păstreze față de competiția partinică: excludere categorică a unui astfel de demers.
„Am plecat din România de aproape opt ani și încă sunt sperietoarea tuturor. Nu am niciun fel de plan să intru în politică, nu vreau să creez niciun fel de partid politic. Exclud categoric”.
În plan penal-economic, Kovesi a punctat absența unor dosare mari de corupție cu politicieni și a semnalat amploarea fenomenului evaziune fiscală, sugerând că lipsa unor investigații temeinice indică probleme de sistem. Observația sa a mizat pe contrastul dintre percepția publică și rezultatele vizibile ale instituțiilor cu atribuții în domeniu.
„Poate s-a terminat corupția în România, nu? Știm cu toții că nu este așa”.
„Dacă nimeni nu se apleacă asupra acestui fenomen, dacă nimeni nu investighează evaziunea fiscală, nu ai cum să vezi lucrurile astea”.
Dincolo de replicile tăioase, miza rămâne una operațională: cum sunt încurajați procurorii competenți să intre în competiții pentru funcții de vârf și ce instrumente concrete sunt puse în mișcare pentru a documenta dosarele de corupție și fraudele cu TVA. În atenția publică rămân și efectele pe termen lung ale acestor decizii asupra încrederii în instituțiile de justiție.