Cristian Cârnu, cunoscut în mediul online pentru acțiuni caritabile, a ajuns vineri, 8 mai 2026, în arest. Magistrații au dispus arestarea preventivă pe 30 de zile, într-un dosar ce include acuzații de înșelăciune, fals informatic și fals privind identitatea.
Potrivit anchetatorilor, tânărul ar fi profitat de încrederea unor persoane vulnerabile și de apetitul publicului pentru gesturi de solidaritate afișate pe rețelele sociale.
Acuzațiile și presupusa schemă financiară
Procurorii susțin că, în timp ce își cultiva imaginea de binefăcător, Cârnu ar fi colectat copii ale actelor de identitate de la oameni aflați în nevoie. Cu aceste documente, ar fi deschis conturi bancare pe numele lor, fără ca titularii reali să știe. În paralel, ar fi postat anunțuri pentru apartamente oferite în regim hotelier în stațiuni montane și pe litoral, atrăgând clienți care căutau cazare rapidă.
Victimele, convinse de fotografii și descrieri care păreau credibile, ar fi achitat avansuri în conturile deschise fraudulos. După confirmarea plății, cazarile s-ar fi dovedit inexistente, iar banii ar fi dispărut. În acest mod, ar fi fost păcăliți atât oamenii vulnerabili, pe numele cărora s-au creat instrumentele financiare, cât și turiștii care sperau la o vacanță.
Pe baza probelor administrate, anchetatorii au obținut luarea măsurii arestului preventiv pentru 30 de zile.
Elementele strânse de procurori au fost descrise drept solide, fiind invocate atât documente, cât și urme digitale care ar lega plățile de conturile respective. Anchetatorii văd în această combinație de identități deturnate și cazări fictive o metodă menită să lase cât mai puține urme directe către beneficiarul final al sumelor.
Construirea imaginii de binefăcător în spațiul online
Înainte de reținere, Cârnu a câștigat audiență prin filmări în care apărea lângă bătrâni singuri, familii cu dificultăți sau persoane cu dizabilități. Îi vedeam oferind pachete cu alimente, mici sume de bani și promisiuni de sprijin. Mulți urmăritori au contribuit cu donații direct prin platformele sociale, încurajați de scenele emoționante și de mesajele sale.
Procurorii afirmă, însă, că sub această fațadă ar fi funcționat un mecanism calculat: contactul inițial pentru ajutor, solicitarea discretă a unor copii de documente „necesare pentru formalități” și apoi folosirea lor pentru a deschide conturi. În oglindă, pe piața închirierilor pe termen scurt apăreau anunțuri atrăgătoare, însoțite de cerința achitării unui avans pentru a „bloca” rezervarea.
Publicul informat digital recunoaște tiparul: fotografii bine alese, texte convingătoare, presiune de timp și solicitarea unei plăți rapide. Investigația indică exact această succesiune de pași, folosită pentru a transforma emoția și graba în instrumente financiare.
Potrivit informațiilor comunicate în ziua publicării (20:26, 8 mai 2026), măsura privativă de libertate vizează o perioadă de 30 de zile, timp în care se continuă verificările. Pentru cei care apelează la cazări în regim hotelier, recomandările uzuale rămân valabile: verificați existența unității pe mai multe platforme, evitați trimiterea de avansuri în conturi pe nume necunoscute și păstrați dovada oricărei plăți.
În același registru, persoanele aflate în situații vulnerabile sunt sfătuite să nu partajeze copii ale documentelor de identitate decât în contexte oficiale și să urmărească activ eventuale conturi sau servicii deschise pe numele lor. Orice neconcordanță merită semnalată rapid autorităților, pentru a limita efectele unor posibile folosiri abuzive.