Guvernul României a transmis un comunicat oficial prin care explică motivele care au stat la baza majorării impozitelor și taxelor locale pentru clădiri, terenuri și autovehicule, în urma valului de critici apărute în spațiul public. Executivul susține că sistemul de impozitare existent era depășit, inechitabil și genera pierderi semnificative pentru autoritățile locale.
Potrivit datelor prezentate, România se afla printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietăților, cu doar 0,55% din PIB, comparativ cu media Uniunii Europene de 1,85%. În plus, existau diferențe majore între localități, impozitele nu reflectau valoarea reală de piață a proprietăților, iar gradul de colectare era scăzut, peste o treime dintre sumele datorate nefiind încasate.
Executivul arată că aceste disfuncționalități au dus la pierderi importante de venituri, inechități între contribuabili și o dependență tot mai mare a autorităților locale de transferurile de la bugetul de stat, într-un context bugetar deja dificil. Guvernul subliniază că sumele colectate din impozite și taxe locale rămân la nivel local și nu sunt direcționate către bugetul central.
Reforma impozitării proprietății este, potrivit comunicatului, un angajament asumat de România încă din anii 2021–2022, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și în dialogul cu Comisia Europeană, în contextul reducerii deficitului bugetar. Amânarea acestor măsuri ar fi pus în pericol atragerea fondurilor europene și plata unor tranșe importante din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Guvernul a explicat, totodată, că implementarea noilor reguli a fost îngreunată de decizii ale Curtea Constituțională a României, de proceduri legale și de calendarul foarte scurt de aplicare. Aceste întârzieri au generat dificultăți tehnice și administrative la nivel local, inclusiv erori de calcul și probleme ale platformelor digitale.
Conform estimărilor oficiale, noile cuantumuri ale impozitelor pe proprietate ar urma să aducă o creștere a veniturilor bugetelor locale cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în anul 2026, ceea ce reprezintă o majorare de peste 30% față de anul 2025. Autoritățile anunță că lucrează în prezent la remedierea disfuncționalităților apărute în procesul de implementare.