Autoritățile iau în calcul măsuri mai ferme pentru proprietarii care nu dețin asigurarea obligatorie a locuinței (polița PAD). În perioada următoare, verificările ar putea fi extinse inclusiv la domiciliu, cu o coordonare mai strânsă între instituții și cu accent pe identificarea rapidă a celor fără poliță valabilă.
Scopul declarat este protecția minimă a locuințelor în fața dezastrelor naturale, fără promisiuni exagerate sau așteptări nerealiste.
Ce prevede legea și ce se schimbă
În România, toți proprietarii de case și apartamente au obligația legală de a încheia PAD. Nerespectarea regulii atrage sancțiuni contravenționale cuprinse între 100 și 500 de lei, aplicate în mod obișnuit de autoritățile locale. Un proiect recent propune ca, pe lângă acestea, Poliția Română și IGSU să fie implicate în procesul de control, pentru a eficientiza verificările pe teren și a limita zonele gri.
În paralel, instituțiile vorbesc despre accelerarea digitalizării. Schema avută în vedere prevede acces securizat la baza de date a asigurătorilor pentru structurile abilitate, astfel încât identificarea proprietarilor fără PAD să se facă mai rapid și cu mai puține erori administrative. Practic, verificările ar combina consultări automate în sistem cu vizite punctuale acolo unde apar neconcordanțe sau lipsuri.
Cât costă PAD și ce acoperă
Pentru locuințele de tip A (construite din materiale moderne precum beton, cărămidă sau piatră), prima anuală este de 130 de lei, iar despăgubirea maximă ajunge la 100.000 de lei. Pentru locuințele de tip B (materiale tradiționale, inclusiv chirpici), costul este de 50 de lei pe an, cu un plafon al despăgubirii de 50.000 de lei. Aceste sume fixează cadrul minim de protecție financiară în caz de dezastru natural.
Acoperirea PAD este limitată la trei riscuri majore: cutremur, inundații naturale și alunecări de teren. Alte evenimente – precum incendiul, furtul, avariile produse de instalații sau pagubele provocate vecinilor – nu intră în sfera poliței obligatorii și necesită o asigurare facultativă separată, care poate extinde protecția asupra bunurilor din casă și a altor scenarii frecvente.
Datele vehiculate în spațiul public indică un decalaj major între obligație și realitate: dintr-un fond estimat la aproximativ 10 milioane de locuințe, doar în jur de 2,4 milioane ar avea o poliță PAD activă. Asta înseamnă că milioane de gospodării rămân expuse atât riscului de amendă, cât și unor pierderi financiare considerabile dacă un dezastru lovește comunitatea.
Specialiștii subliniază că PAD reprezintă doar scutul minim: este util pentru șocurile mari și rare, dar nu substituie un pachet complet. Pentru proprietarii care vor protecție sporită, o poliță facultativă poate adăuga componente esențiale – de la daune la instalații la furtună și furt – construind astfel o plasă de siguranță mai amplă în jurul locuinței.
Chiar și pentru cei care nu au încă PAD, raportul cost–beneficiu este evident: prima anuală este mai mică decât amenda maximă, iar în absența poliței, proprietarul ar putea fi nevoit să suporte toate cheltuielile de refacere în urma unui cutremur, a unei inundații naturale sau a unei alunecări de teren – situații în care bugetele familiale sunt greu încercate.
Pentru proprietarii care dețin deja PAD, este important ca documentul să fie valabil la adresa corectă și ușor de prezentat în cazul unei verificări la domiciliu. În același timp, proiectul de digitalizare are în vedere consultarea automată a bazelor de date de către Poliție și IGSU, ceea ce poate reduce deplasările inutile și întârzierile administrative, inclusiv în perioadele cu fenomene meteo severe.