Negocieri pentru formarea Guvernului: blocaj major în jurul funcției de premier, Bolojan și Grindeanu refuză, iar varianta tehnocrată prinde contur
Negocierile pentru formarea noului Guvern al României par să fi intrat într-o etapă critică, după ce întâlnirile de joi dintre liderii partidelor și președintele Nicușor Dan, desfășurate la Palatul Victoria și apoi la Cotroceni, s-au încheiat fără un consens clar. Deși președintele UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit despre un progres semnificativ – „undeva pe la 7-7,5 spre 8” pe o scară de la 1 la 10 – surse din interiorul negocierilor susțin că blocajul este total în privința numirii premierului.
Premierul pe care nu îl vrea nimeni
Ilie Bolojan, văzut de mulți ca o variantă solidă pentru funcția de prim-ministru, a refuzat din nou categoric propunerea. Sursele participante la discuții afirmă că liderul PNL nu este dispus să își asume conducerea guvernului fără instrumente clare de acțiune, în special în contextul măsurilor de austeritate ce urmează a fi implementate. Temerea principală – împărtășită și de Sorin Grindeanu, care la rândul său a refuzat funcția – este legată de pierderea capitalului electoral odată cu asumarea unor măsuri impopulare.
În aceste condiții, scenariile vehiculate au inclus și varianta unui tehnocrat în fruntea executivului. Au fost avansate nume, dar toate au fost ținute sub tăcere, în afară de cel al consilierului BNR Lucian Croitoru, care, potrivit surselor, ar fi refuzat postul din motive personale.
„Am un răspuns cu trei litere”
Întrebat la Odesa ce îl reține pe Ilie Bolojan să accepte funcția de premier, președintele Nicușor Dan a oferit un răspuns evaziv, dar sugestiv: „Am un răspuns cu trei litere, dar n-o să dezvălui.” El a mai declarat că niciuna dintre variantele aflate pe masă – premier politic, tehnocrat sau sistem de rotativă – nu este exclusă în acest moment.
Dan a menționat că mai trebuie clarificate mecanismele de funcționare ale coaliției și, esențial, raportul dintre viitorul premier și conducerea partidelor. Un semnal clar că problema nu este doar nominalizarea în sine, ci și distribuirea reală a puterii în viitoarea formulă de guvernare.
Programul de guvernare, aproape finalizat
De cealaltă parte, Kelemen Hunor se arată optimist în privința progresului făcut în scrierea programului de guvernare. Potrivit liderului UDMR, majoritatea capitolelor, în special cele socio-economice, sunt închise, iar discuțiile care mai rămân sunt de ordin politic.
„Pe fiscalitate mai trebuie să căutăm soluții acceptabile, în primul rând pentru cetățeni, nu pentru oamenii politici. Această guvernare trebuie să arate că este una dreaptă, justă, și nu pune doar presiune pe cetățeni și pe economie, ci și pe administrațiile centrale și locale, acolo unde sunt cheltuieli extravagante”, a declarat Kelemen Hunor, joi seară.
El a subliniat că, deși mai sunt câteva aspecte delicate, ritmul negocierilor a fost bun în primele zile ale săptămânii. Totuși, recunoaște că problema premierului rămâne un obstacol major.
Varianta unei decizii prezidențiale unilaterale
În lipsa unui consens între partide, sursele politice consultate de Antena3.ro afirmă că singura soluție realistă ar putea veni direct de la președinte. Nicușor Dan este așteptat să își asume, dacă situația se menține blocată, desemnarea unui premier din proprie inițiativă, oferindu-i acestuia un mandat ferm de formare a guvernului și aplicare a măsurilor fiscale necesare.
Mai mult, este de așteptat ca în perioada următoare să continue atât discuțiile între liderii politici, cât și cele tehnice. Însă, potrivit surselor, fără un acord la nivel politic, negocierile tehnice „nu pot progresa. Sau nu mai pot progresa”.
Vineri – zi decisivă pentru formarea Guvernului
Joi seară, fiecare partid a organizat ședințe interne pentru a analiza stadiul negocierilor și a recalibra pozițiile. Vineri, discuțiile vor fi reluate la Cotroceni. Dacă nici atunci nu se ajunge la un acord, sursele implicate în proces spun că este puțin probabil ca înțelegerea să mai fie posibilă în viitorul apropiat.
Contextul este unul presant: România trebuie să prezinte în luna iulie un plan de măsuri clare la Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar. Tergiversarea deciziilor poate afecta nu doar stabilitatea internă, ci și relația țării cu instituțiile europene.
Negocierile continuă sub presiunea timpului, a intereselor politice și a unei crize economice care cere măsuri rapide și ferme. Rămâne de văzut dacă liderii politici vor reuși să lase orgoliile deoparte și să formeze un guvern funcțional sau dacă România va intra într-o nouă spirală a instabilității.