Ilie Bolojan poate fi din nou nominalizat pentru functia de prim-ministru chiar daca Executivul sau a cazut prin motiune de cenzura.
Discutia care s-a inflamat in spatiul public – potrivit careia un premier demis nu ar mai putea primi imediat o noua desemnare – este contrazisa de jurisprudenta CCR si de modul in care Constitutia a fost interpretata in trecut.
In pofida contestarilor lansate de adversari politici si a comentariilor aprinse, cadrul constitutional lasa deschisa optiunea unei noi propuneri, cu conditia ca intentia reala sa fie formarea unui cabinet sustinut de o majoritate parlamentara, nu blocarea procedurilor.
CCR a confirmat posibilitatea re-desemnarii
Curtea Constitutionala a clarificat explicit, intr-o decizie pronuntata la 28 februarie 2020, ca reinvestirea aceleiasi persoane in postura de candidat la functia de premier este admisibila din punct de vedere constitutional, inclusiv dupa o motiune de cenzura.
„Nimic nu impiedica desemnarea in calitate de candidat la functia de prim-ministru a persoanei care a ocupat functia de prim-ministru al unui Guvern demis prin motiune de cenzura”.
Confuzia publica s-a nascut din interpretari selective ale hotararii respective. Curtea nu a interzis re-desemnarea; a atras insa atentia asupra contextului politic concret in care are loc nominalizarea si asupra scopului urmarit de presedinte si de candidatul la functia de premier.
Exemplul frecvent invocat este episodul din 2020. Atunci, dupa ce Guvernul condus de Ludovic Orban a cazut la 5 februarie 2020, presedintele de atunci l-a nominalizat pe acelasi lider la numai o zi distanta. Disputa a ajuns la Curte, care a constatat existenta unui conflict juridic intre Presedinte si Parlament, nu pentru ca re-desemnarea ar fi fost, in sine, neconstitutionala, ci pentru ca scopul declarat era accelerarea alegerilor anticipate, nu formarea unui executiv functional.
„Desi, de principiu, nimic nu impiedica desemnarea in calitate de candidat la functia de prim-ministru a persoanei care a ocupat functia de prim-ministru al unui Guvern demis prin motiune de cenzura, Presedintele trebuia sa aiba in vedere faptul ca, in cauza, Guvernul fusese demis cu doar o zi inainte, interval de timp care face improbabila intervenirea unor elemente de natura sa determine ca un vot de neincredere dat de Parlament sa se transforme intr-un vot de incredere”.
Aceasta precizare arata ca impedimentul a tinut de lipsa unei majoritati si de calendarul precipitat, nu de identitatea persoanei propuse.
De ce scenariul Bolojan ramane deschis acum
Diferit fata de 2020, actualul context politic este conturat de angajamente publice pentru stabilitate si de anunturi care exclud declansarea rapida a alegerilor anticipate. Un interval „rezonabil” pentru consultari, urmat de negocieri transparente privind sprijinul parlamentar, poate crea cadrul in care o noua nominalizare – inclusiv a lui Ilie Bolojan – sa fie legitima si conforma cu spiritul Constitutiei.
Cheia ramane, asadar, capacitatea partidelor de a ajunge la un acord. Fara o baza solida in Parlament, orice tentativa de investitura risca sa repete blocajele. Daca, dimpotriva, se coaguleaza o majoritate dispusa sa sustina un program de guvernare si un calendar de reforme, re-desemnarea devine nu doar posibila juridic, ci si pertinenta politic.
Pe fond, dezbaterea publica despre „interdictia” de a-l propune din nou pe candidatul demis a fost alimentata de confuzia dintre doua planuri: legalitatea propunerii si oportunitatea politica. Primul este clarificat de CCR; al doilea depinde de aritmetica voturilor, de compromisuri si de prioritatile asumate in relatia Guvern–Parlament.
In acest cadru, Presedintele Nicusor Dan are marja institutionala pentru a-l indica din nou pe Ilie Bolojan, cu conditia ca procesul sa urmareasca in mod real formarea unui cabinet viabil si nu crearea unui impas artificial. Timpul acordat consultarilor, mesajele publice despre obiective si, mai ales, negocierile pentru sustinere vor cantari decisiv.
Procedural, urmatorii pasi sunt bine-cunoscuti: consultari la nivelul partidelor, desemnarea candidatului, conturarea programului de guvernare, prezentarea echipei, audieri in comisiile parlamentare si votul de investitura. Fiecare etapa va testa daca exista o majoritate dispusa sa sprijine un nou Executiv condus de Ilie Bolojan.