Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai, în urma moțiunii de cenzură inițiate de PSD și AUR, iar șeful statului, Nicușor Dan, a transmis un mesaj public în care a cerut calm și a subliniat că instituțiile funcționează în parametri normali.
Președintele a insistat că direcția strategică a României rămâne neschimbată și că, într-un interval „rezonabil”, va fi instalat un nou executiv.
Mesajul președintelui: apel la calm și continuitate pro-occidentală
În prima sa reacție după votul din Parlament, președintele a evitat accentele dramatice și a pus accent pe stabilitate și respectarea regulilor democratice. El a transmis că schimbarea produsă prin moțiune este parte a mecanismelor constituționale și nu afectează funcționarea statului.
„Guvernul a fost demis azi de Parlament. Nu este un moment fericit în nicio democrație, este însă o decizie democratică a Parlamentului. Invit la calm. România este un stat stabil, instituțiile statului funcționează și România are o direcție pe care și-o urmează”, a spus Nicușor Dan.
Președintele a reafirmat orientarea fermă a țării către parteneriatele occidentale și a precizat că există consens politic asupra marilor angajamente ale României. Accentul a fost pus pe responsabilitate și pe nevoia ca actorii politici să mențină predictibilitatea decizională, în special în plan extern.
Mesajul de fond a fost că instituțiile își urmează cursul, iar cetățenii nu au motive să se teamă de blocaje majore. În același timp, au fost invocate așteptările publice privind combaterea corupției și îmbunătățirea serviciilor publice, teme despre care șeful statului a spus că vor cântări în discuțiile cu partidele.
Ce urmează: negocieri, consultări și calendarul formării unui nou executiv
Nicușor Dan a anunțat demararea negocierilor pentru formarea unui nou guvern, inițial prin consultări informale, urmate de cele oficiale, după ce opțiunile politice se vor clarifica. Procedura constituțională impune convocarea partidelor parlamentare la Cotroceni, iar la finalul acestor discuții președintele urmează să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru.
„Începem negocierile pentru formarea unui nou guvern. Voi începe cu consultări informale și când opțiunile se vor cristaliza vom face consultările formale. Înțeleg așteptările românilor legate funcționarea statului și mai ales de corupție, legate de viața de zi cu zi și o să le am în vedere la discuțiile cu partidele pentru formarea unui nou Guvern. Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil. Exclud scenariul alegerilor anticipate si, subliniez, vom avea un Guvern pro-occidental. Cu calm vom trece prin asta”, a conchis șeful statului.
Excluderea alegerilor anticipate clarifică una dintre marile necunoscute politice ale momentului și împinge forțele parlamentare spre găsirea unei majorități viabile. În paralel, menținerea profilului pro-occidental al viitorului cabinet rămâne o condiție explicită a șefului statului.
Moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi, aceeași cifră cu care, în octombrie 2021, a fost demis prin același mecanism premierul Florin Cîțu. Odată cu votul din 5 mai, întregul cabinet condus de Ilie Bolojan a căzut, după 11 luni de mandat. Înaintea scrutinului din Parlament, aliații politici își retrăseseră deja miniștrii din Guvern, ceea ce a amplificat presiunea asupra coaliției.
Din perspectiva internă a liberalilor, Ilie Bolojan conduce PNL din iulie 2025, cu un mandat stabilit prin statut la doi ani – până în 2027 –, după modificările adoptate în iunie 2025. Aceste repere formează decorul în care se negociază acum viitoarea formulă guvernamentală și se stabilește profilul premierului desemnat.
În plan procedural, pașii așteptați includ consultări la nivelul tuturor partidelor reprezentate în Legislativ, anunțarea propunerii de premier, formarea unei echipe guvernamentale și prezentarea programului de guvernare în fața Parlamentului. Până la învestirea unui nou cabinet, responsabilitățile curente sunt gestionate în regim de interimat, iar instituțiile-cheie rămân operaționale.
Pe fondul acestor mișcări, actorii politici își calibrează pozițiile între revenirea la o coaliție lărgită și intrarea în opoziție, în timp ce Palatul Cotroceni mizează pe rapiditate și pe păstrarea orientării externe asumate, pentru a limita incertitudinile economice și administrative.