Presa din Statele Unite a consemnat rapid demiterea cabinetului condus de Ilie Bolojan, subliniind că ruptura din coaliția pro‑europeană deschide o nouă fază de turbulențe politice pentru România.
Analizele de peste ocean remarcă tensiunile dintre partidele aflate la guvernare și contextul economic dificil, marcat de inflație, deficit bugetar ridicat și recesiune tehnică.
Ce s-a întâmplat la vot
După dezbateri aprinse în Parlament, moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi pentru și doar 4 împotrivă. Parlamentarii PNL, împreună cu partenerii de coaliție USR și UDMR, nu au participat la vot. Demersul comun a fost depus pe 28 aprilie, fiind semnat de PSD—ieșit din coaliție la final de aprilie—și AUR, formațiune de opoziție.
Premierul Ilie Bolojan a respins din capul locului acuzațiile din moțiune, pe care le-a caracterizat drept „cinică și artificială”, afirmând înaintea votului că aceasta „pare a fi scrisă de oameni care nu au fost zilnic la guvernare și nu au participat la toate deciziile”.
„Este cinică, pentru că nu ține cont de contextul în care ne aflăm.”
„Am preluat funcția de prim-ministru conștient că vine cu o presiune enormă și că nu voi primi aplauze din partea cetățenilor. Dar am ales să fac ceea ce era urgent și necesar pentru țara noastră.”
În plan economic, la învestirea din iunie, coaliția își fixase drept prioritate reducerea deficitului. Măsurile descrise drept de austeritate—majorări de taxe, înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, comprimarea cheltuielilor și a aparatului administrativ—au alimentat tensiunile politice și contestarea publică.
Reacții politice și mize economice
După vot, liderii politici au transmis mesaje diferite despre pașii următori. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut desemnarea rapidă a unui premier interimar și a anunțat deschiderea pentru discuții.
„Aș vrea să găsim rapid o soluție… împreună cu celelalte partide și să mergem mai departe.”
„PSD este dispus să găsească rapid o soluție. Toate opțiunile sunt deschise.”
Replica a venit din partea PNL, prin secretarul general Dan Motreanu, care a susținut că inițiatorii moțiunii trebuie să își asume guvernarea și un program clar, acuzându-i de „teatru politic”.
„[PSD și AUR] au datoria să preia guvernarea, să vină cu o propunere de premier și un program clar.”
„Nu poți dărâma un guvern și apoi să fugi de responsabilitate.”
„În economie, orice semnal de haos politic se traduce rapid în costuri reale pentru oameni.”
PSD a susținut recent că Ilie Bolojan „nu a reușit să implementeze nicio reformă reală” în cele zece luni de mandat și că România are nevoie de un lider „capabil de colaborare”. La rândul său, fostul premier a apărat pachetul fiscal, argumentând că deciziile dure au „recâștigat încrederea piețelor în guvernul României”.
Din opoziție, liderul AUR, George Simion, a spus că alegătorii „și-au dorit apă, hrană, energie”, dar au „primit taxe, război și sărăcie”, poziționându-se împotriva cursului economic urmat de fostul executiv.
Pe fondul anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 și al presiunilor generate de inflație și recesiune, scena politică rămâne fluidă. Solicitarea privind un premier interimar și anunțatele consultări ale președintelui Nicușor Dan cu partidele plasează accentul pe negocieri rapide, în timp ce investitorii și populația urmăresc semnalele privind stabilitatea și eventualele ajustări ale pachetului de austeritate.