Senatul României a aprobat un proiect de lege prin care statul își achită o datorie veche către Statele Unite ale Americii, rămasă dintr-un împrumut accesat la începutul anilor ’90 pentru importul de bumbac fibră destinat industriei textile. Măsura urmărește închiderea unei obligații externe vechi de peste trei decenii și evitarea acumulării de penalități.
Ce a decis Senatul
Proiectul a trecut cu o majoritate confortabilă în plen: 103 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” și 6 abțineri. Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților urmează să fie forul decizional.
Actul normativ mandatează statul român să achite integral restanțele rezultate din creditul acordat de Guvernul SUA, prin Departamentul Agriculturii și Commodity Credit Corporation (CCC), în baza Legii Publice americane nr. 480/1992. Executivul argumentează că plata este necesară pentru a respecta angajamentele internaționale și pentru a proteja relațiile comerciale și diplomatice cu partenerul american.
Originea datoriei: creditul pentru bumbac din 1992
Împrumutul a fost contractat în 1992, pe o perioadă de 30 de ani, ca instrument de sprijin pentru companiile românești din sectorul textil. Operațiunile au fost derulate prin cinci operatori economici desemnați atunci. Ulterior, o parte dintre aceste societăți au intrat în faliment sau au fost radiate, ceea ce a împiedicat recuperarea completă a sumelor.
Citește și:
Potrivit documentelor transmise Parlamentului, trei companii radiate au rămas cu obligații restante: SC Textilcotton SA, SC Impex Overseas Corp SRL și SC Tuvic Impex SRL. În aceste condiții, statul preia întreaga povară financiară pentru a stinge datoria față de creditorul american.
Cât trebuie plătit: România are de achitat 6.793.115,54 dolari, sumă ce reprezintă obligațiile restante la 30 iunie 2025. La această valoare se adaugă penalitățile până la reglarea integrală și costurile transferurilor bancare. Fondurile vor proveni din bugetul pe 2026 al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Guvernul subliniază că plata integrală transmite un semnal de continuitate și seriozitate în onorarea angajamentelor externe ale României. În plan intern, decizia clarifică un dosar financiar rămas deschis din perioada de tranziție economică postcomunistă, când importurile de materie primă au fost esențiale pentru menținerea producției în fabricile textile.
„un pas necesar pentru credibilitatea României ca partener economic internațional”
Așa descria, în decembrie 2025, fostul ministru al Economiei, Radu Miruță, necesitatea achitării datoriei. Votul din Senat aliniază poziția autorităților la acest obiectiv și deschide calea pentru decizia finală în Camera Deputaților.
După promulgarea legii și efectuarea plății, operațiunile de închidere vor fi gestionate instituțional, cu urmărirea strictă a sumelor aferente penalităților și a cheltuielilor tehnice de transfer. În paralel, rămâne sarcina autorităților să evalueze lecțiile administrative ale creditului din 1992, astfel încât situații similare, în care entități dispărute lasă sarcini la bugetul public, să fie prevenite mai eficient.